Pe 10 august 2018, peste 100.000 de români – majoritatea din diaspora, întorși acasă special pentru această zi – au umplut Piața Victoriei pentru a striga ceea ce strigau din 2017: #rezist.
Au venit pașnic, cu steaguri, cu pancarte, cu dorința de a apăra statul de drept și de a opri derapajele guvernării PSD-ALDE de atunci.
Ce au primit în schimb? Una dintre cele mai brutale intervenții ale forțelor de ordine din istoria post-decembristă a României.
O represiune de o violență fără precedentJandarmeria, sub comanda lui Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan, a folosit gaze lacrimogene în masă, tunuri cu apă, bastoane și gloanțe de cauciuc împotriva unor oameni care, în marea lor majoritate, nu comiseseră niciun act de violență.
- Peste 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale
- Sute au fost alergați pe străzi, bătuți chiar și cu mâinile ridicate
- Imagini șocante au făcut înconjurul lumii: femei și bărbați căzuți la pământ, sufocați de gaze, loviți în cap
Parchetul General a primit sute de plângeri. Ulterior, dosarul a fost pasat între parchete militare și DIICOT, clasat o dată, redeschis după lupte în instanță, trimis în judecată în 2023, iar în 2025 încă se află în cameră preliminară / început de judecată pe fond.
Faptele se prescriu în 2026…Asta în timp ce câțiva huligani care au agresat jandarmi au primit deja condamnări definitive (unii cu executare), iar principalii responsabili politici și din Jandarmerie… încă așteaptă.10 august – în linie cu marile traume ale democrației românești10 august 2018 nu a fost un incident izolat.
Este al patrulea mare episod de violență de stat împotriva propriilor cetățeni din ultimele decenii:
Revoluția din 1989 – dosarele mor în continuare în instanțe după 35+ ani
Mineriada din iunie 1990 – vinovații, în mare parte, nepedepsiți
Colectiv 2015 – vinovățiile instituționale, diluate și prescrise parțial
10 august 2018 – dosarul cel mai tineresc… și cel mai probabil să se prescrie
Toate au un numitor comun: statul român își apără aparatul represiv și pe cei care l-au folosit abuziv, în timp ce victimele și adevărul rămân în urmă.
#rezist nu a murit – a devenit ADN-ul civic al României.
Mișcarea #rezist a început în iarna lui 2017, când sute de mii de oameni au ieșit săptămâni la rând împotriva OUG 13 și a tentativei de castrare a luptei anticorupție.
A continuat în 2018 și a culminat dramatic pe 10 august.
Acea seară a arătat lumii întregi că România poate produce și ea imagini de genul celor din Belarus sau Rusia: forțe de ordine atacând propriii cetățeni pașnici.
Dar a arătat și altceva: că românii nu se mai lasă intimidați ușor.Astăzi, la mai bine de 7 ani distanță:
- Dosarul 10 august încă trenează (și se apropie de prescriere)
- Mulți dintre șefii Jandarmeriei de atunci sunt încă în funcții sau au avansat
- Responsabilitatea politică (Liviu Dragnea, Carmen Dan, Viorica Dăncilă) a rămas aproape neatinsă
Totuși, #rezist trăiește în continuare.
În fiecare dată când românii ies în stradă pentru justiție, pentru adevăr, pentru demnitate – indiferent dacă e vorba de spitale, de școli, de mediu sau de corupție la nivel înalt.De ce contează să nu uităm 10 august?
Pentru că uitarea este cea mai bună prietenă a abuzului de putere.Pentru că generația care a scandat #rezist în 2017-2018 este acum adultă, votează, muncește, crește copii – și nu vrea să le explice urmașilor că statul român și-a bătut propriii cetățeni, iar apoi a mușamalizat totul.Pentru că #rezist nu e doar un hashtag.
Este promisiunea că nu vom mai accepta mineriade, nici revoluții furate, nici Colective nepedepsite și nici 10 august îngropate.Rezistăm. Încă.
Și vom rezista până când justiția va fi cu adevărat pentru toți – nu doar pentru unii.#rezist #10august2018
#DiasporaLaAcasă #JustitiePentru10August #NuUitam
